19 Jun 2020
Mă tot gândesc de ceva vreme să scriu despre acest subiect, iar astăzi am fost inspirată de o întâmplare.
Cum nu mi-am luat pachet de-acasă, am înhățat din cuier masca devenită deja un accesoriu obișnuit și m-am pornit spre magazinul din apropiere. Pe drum, arunc câte o privire tristă spre ușile închise ale fast food-urilor ce, nu demult, musteau de arome și clienți pofticioși, iar acum zac tăcute și goale, când, mai atentă, descopăr cu bucurie că ușa locației în care obișnuiam să mănânc “înainte” era, în sfârșit, DESCHISĂ!
Aproape că nu le-am recunoscut pe vânzătoare cu măștile care le acopereau cu lăcomie chipurile dar, cum m-au întâmpinat cu o ospitalitate surprinzătoare, am avut sentimentul că împărtășim bucuria regăsirii în “normalitatea de dinainte”.
Mi-am luat o ciorbă și am savurat apoi, cu fiecare lingură, deopotrivă licoarea proaspătă și aburindă cât și atât așteptata reîntoarcere la normalitate.
Îmi era dor de senzația asta atât de reconfortantă, atât de liniștitoare! Desigur, revenirea la normalitate a venit împachetată cu aglomerația din trafic, cheltuirea banilor pe multe lucruri care “trebuie”, dar care, în realitate nu ne sunt necesare, cu rezolvarea multo probleme curente sau a celor tot amânate de vreo 3 luni.
Sper să nu mă pierd în tumultul acestor vechi “normalități” și să păstrez cele 3 lucruri pe care le-am învățat ca fiind importante din experiență pandemiei:
-recunoștința pentru lucrurile aparent banale pe care le am și pe care am înțeles cât de ușor le pot pierde;
-apropierea emoțională mult mai autentică de fiul meu;
-responsabilitatea față de comunitatea în care trăiesc.
Îmi amintesc că, înainte de Covid, când îi vedeam la televizor pe japonezi cum poartă mască fiind răciți, să nu-i îmbolnăvească și pe ceilalți, mi se părea exagerat și nefiresc. Îmi amintesc, de asemenea, că s-a întâmplat să-mi duc fiul la grădiniță deși era răcit sau să vin la serviciu deși eram “moartă-coaptă” de vreo viroză.
Dar, din experiența acestei pandemii, am învățat să am grijă nu doar de mine însămi și familia mea, ci și de cei din jurul meu, fiindcă numai astfel putem trăi sănătoși împreună.
Dragi colegi, mă bucur că după aceste 3 luni de pandemie ne regăsim sănătoși cu toții! Și, cum vara abia a-nceput, și simțim nevoia să ne mișcăm după atâta izolare, lăsăți temerile deoparte, dar păstrați cu voi măsurile preventive astfel că, atunci când ne întâlnim la serviciu, în magazine, la iarbă verde sau pe unde o să ne mai poarte pașii, să rămânem sănătoși cu toții!
cu gânduri bune, alături de voi, doar la un telefon distanță,
psiholog Isabela Alexandru, 0723303697