Manifestările furiei reprimate și efectele în relațiile de cuplu sau familie

Există câteva moduri prin care puteți să identificaţi situaţiile în care reprimaţi sentimentul de furie:

1. Prin comportamente de tip pasiv-agresiv

Când o persoană își reprimă timp îndelungat starea de furie, aceasta poate fi exteriorizată, la un moment dat, printr-un comportament de tipul pasiv-agresiv. Acea persoană va fi deseori ironică, va face remarci răutăcioase și neclare. Dacă este vorba despre manifestarea furiei reprimate în cadrul cuplului sau familiei, acea persoană va aplica, cel mai probabil, pedeapsa tăcerii (nu vorbește timp îndelungat în mod intenționat pentru ca ceilalți să sufere), pedeapsă emoțională sau intenționat va neglija treburile casnice de zi cu zi.

• Prin resentimente

Când oamenii nu învață să își exprime civilizat stările mai puțin plăcute, ele pot lua forma resentimentelor. Deseori ceea ce se petrece mai departe, ca manifestare, o astfel de persoană va construi un întreg bloc de emoții negative cu exteriorizări și atitudini negative/nepotrivite îndreptate către persoana sau situația “vinovată” de furia provocată.

• Prin probleme de relaţionare

Când nu exprimăm furia, nu discutăm despre ceea ce simţim, cu partenerii noștri, cu copiii sau în cadrul familiei, acest lucru poate să creeze distanță și multă tensiune emoțională. De obicei această stare duce ulterior la blocarea comunicării între parteneri sau membri familiei și, în final, la distrugerea relațiilor.

• Prin simptome manifestate fizic

Când o persoană nu exprimă verbal furia, o blochează din diferite motive sau convingeri, pot apărea o serie de manifestări fiziologice cum ar fi: durerile de cap, probleme digestive și mai ales hipertensiune arterială. Aceasta din urmă fiind una dintre cele mai întâlnite afecțiuni psihosomatice.

• Prin creșterea stării de stres

Neexprimarea sănătoasă a furiei, în mod constant, duce la o stare generală de tensiune, în tot corpul care, implicit, va afecta și dispoziția generală de zi cu zi (indispoziţie constantă, oboseală timp îndelungat, tristeţe).

Desigur, este esenţial, ca adulți să reținem că nu de fiecare dată e nevoie să exprimăm stările de furie. E recomandat, mai degrabă, să fie dezvoltate mecanisme sănătoase prin care să poată fi exprimate corect şi în mod constant, gândurile şi părerile. Este recomandat, de asemenea, să existe o comunicare deschisă cu cei cu care interacționăm şi să avem capacitatea de a analiza corect situaţiile în care putem spune ceea ce gândim, dar cel mai important este modul în care verbalizăm gândurile şi intenţiile noastre.

Este nevoie de obişnuinţă şi raportare corectă la fiecare situaţie în parte. De aceea, vă sfătuiesc să exersaţi cu o persoană apropiată care să nu vă judece aspru sau să vă adresaţi pentru ajutor, unui specialist, unui psihoterapeut.

Valentina Şimon, psihoterapeut sistemic pentru cuplu şi familie

Sursă foro: https://www.andresfuentesangarita.com/